Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Conventia in arta fotografica

Conventia in arta este definita ca o "intelegere tacita de a admite unele procedee sau fictiuni". Pare o definitie vaga, de fapt este una foarte larga, cuprinzatoare pentru toate genurile artelor, in general si pentru fiecare dintre arte, in particular.
Ce ar fi opera de arta daca nu ar opera cu conventii? O simpla redare, reproducere a naturii, cu mijloacele care-i stau omului la indemana si in masura in care se poate realiza aceasta.
Luand drept exemplu artele plastice, daca n-ar uza de convetii specifice fiecareia dintre ele, operele acestea ar trebui sa se rezume la reproduceri cat mai fidele a realitatii. Si de fapt o reproducere absolut fidela a oricarei realitati, nici nu este posibila cu adevarat. In redarea plastica lipsesc unele dimensiuni ale spatiului, lipsesc emanatiile realitatii, sunetele, miscarea etc. Arta care se apropie cel mai mult de redarea realitatii a devenit cinematografia, dar pana si cea documentar-stiintifica nu poate fi absolut fidela, iar cinematografia artistica, cu atat mai putin, deoarece foloseste cu larghete procedeele (conventiile) artistice specifice altor arte (teatru, pictura, muzica etc), care se imbina armonios cu mijloacele (conventiile) specific cinematografice.


Fara conventii, artele nu ar mai avea rost, n-ar interesa pe nimeni. Mult mai interesant si fidel ar fi sa mergem in natura pentru a trai si a vedea peisaje si oameni, pentru a asculta sunetele si zgomotele acesteia, pentru a simti mirosul florilor, pentru a cunoaste si empatiza cu bucuriile si dramele oamenilor etc. Iar pentru ca operele de arta sa ne faca sa traim toate acestea, au neaparat nevoie de conventiile artistice pe care ne-am invatat sa le acceptam prin educatie estetica; la care se mai adauga ceva extrem de important: sensibilitatea artistului, redarea sau chiar transfigurarea realitatii (inclusiv a celei umane), prin prisma personalitatii sale creatoare. Realitatea se constituie doar intr-un punct de plecare, daca nu chiar intr-un pretext (subiectul), vector pe baza caruia artistul isi pune in valoare talentul si sensibilitatea, pentru a transmite prin conventiile insusite antereior de publicul receptor, mesajele artistice ale creatiilor sale. Si aceasta se petrece la crearea fiecarei opere de arta, din toate domeniile artelor.


1_iluzie_in_pictura.jpg


Conventii si iluzii optice in pictura
Oleg Shuplyak - Imagine


Fiind o arta relativ noua si bazandu-se in mare masura pe mijloace tehnice, despre fotografie s-a format impresia falsa ca ar fi mijlocul cel mai adecvat de a reproduce realitatea. Aceasta si fiindca, folosindu-se de imagine, precum pictura, are posibilitatea de-a reda mai multe detalii ale subiectului. De altfel, fiind mult mai tanara, la concurenta cu pictura si pentru a se legitima, pentru a-si castiga un statut definit in concernul artelor plastice, artistii fotografi au mizat pe aceasta aparenta fidelitate, sustinand ca fotografia este arta care reda cel mai fidel realitatea. Si s-a mers o mare parte din timp pe acesta prejudecata gresita si sunt unii artisti fotografi "puristi" care mai au chiar si acum aceasta idee eronata si incearca, fara nici ce mai mica sansa de reusita, sa redea "cu fidelitate" realitatea, lipsindu-se de o multitudine de mijloace si procedee specifice fotografiei in demersul artistc de transfigurare fotografica a realitatii.


Dupa umila mea parere, fotografia este poate printre cele mai nerealiste forme de redare a realitatii. Si asta fiindca tehnica fotografica dispune de o mare varietate de miloace care sunt si pot fi folosite intr-o multitudine de combinatii, mjloace care influenteaza si conduc la redarea fotografica foarte diferita a lumii inconjuratoare.


Imaginea fotografica este, inainte de toate, o realitate plana, lipsindu-i spatialitatea subiectului. Iar fotografia in alb si negru este vitregita de una dintre cele mai importante insusiri ale naturii, culoarea. Dar unii dintre "puristii" traditionalisti spun - si pe buna dreptate - ca fotografiile alb-negru castiga in expresivitate. Nu e si asta o conventie benefica din punct de vedere artistic?


Pentru a demonta aceasta idee eronata a fotografiei - copie fidela a realitatii - trebuie sa pornim chiar de la fotografia analoga, pe suport fotosensibil. Inainte de toate rezultatul procesului de realizare a imaginii fotografice finale, difera de caractereisticile principale ale materialului fotosensibil negativ: sensibilitatea, granulatia si dimensiunea acestuia, iar acestea sunt variabile ce pot si trebuie alese in functie de rezultatul pe care dorim sa obtinem. Apoi developarea negativului se realizeaza tot in legatura directa cu ce imagine dorim sa realizam, standu-ne la dispozitie mai multe substante si solutii chimice. Aceeasi varietate o intalnim si la suportul pozitiv (hartia sau celuloidul pentru diapozitive) si materialele chimice de prelucrare a acestora, avand posibilitatea de a opta pentru cele care servesc mai bine intentiilor noastre de redare (transfigurare) a realitatii.


Aparatul fotografic de inregistrare (luare) a imaginii, prin complexitatea componentelor sale, ofera o varietate imensa de posibilitati optionale. Componentele sale principale, obiective, diafragma si obturator, ne ofera fiecare in parte si toate impreuna, combinatii nenumarate; o mare varietate si calitate optica, diferite distante focale, incepand de la cativa mm, pana la 1000 de mm sau chiar mai mari; iar timpii de expunere ce pleaca de la minute si ajung pana la miimi de secunda, sau chiar mai mici, in fotografia stiintifica.
Si toate aceste posibilitati aproape nelimitate, pot si trebuie folosite in combinatii variate, care sa serveasca optim intentiile noastre, inclusiv a celor ce tin de exprimarea artistica in fotografie, adica de arta fotografica.


2_anseladams.jpg


Ansel Adams Moonrise, Hernandez
Aceasta fotografie a fost inregistrata pe negativ, cel mai probabil, in octombrie 1941. Negativul a suferit numeroase prelucrari in laborator, imaginea fiind publicata prima data aproape doi ani mai tarziu, in U.S. Camera Annual. Acest cadrul l-a obsedat atat de mult pe autor, incat Adams a realizat personal circa 1.300 copii pozitive dupa acel unic negativ.


Am folosit un program de calculator care avea posibilitatea de-a transforma orice fotografie in functie de toti acesti parametrii ai fotografiei conventionale realizate pe materiale fotosensibile, cu aparate clasice cu film si in diferite conditii tinand de: aparatul fotograful folosit (aveai posibilitate sa-ti alegi oricare dintre aparatele fotografice existente in acele vremuri, desigur fara sa te coste pretul de achizitie al acestuia), materialele fotosensibile utilizate si caracteristicele lor, de conditiile prelucrarii acestora, de iluminarea subiectului la fotografiere, folosirea diferitelor filtre etc. Puteai obtine in mod facil, din fotografia existenta, o alta "comandata" si conforma cu toate pretentiile pe care esti in masura sa le ai si pe care, cu siguranta nu ti le-ai putut permite niciodata, din varii motive.


Asa ca, de cele mai multe ori fotografia obtinuta era foarte mult diferita chiar de cea initiala, ce sa mai vorbim de "realitatea" subiectului fotografiat. Si atunci ma intreb si va intreb si pe dv. unde-i fidelitatea mult trambitata a imaginii fotografice, desi am pornit, desigur, de la o imagine din realitatea materiala si palpabila, fotografiata cu aparate clasice cu film, conventionale, analoge sau cum vreti sa le zicem?!


Aparatele fotografice digitale perfectionate profesionale din zile noastre pot realiza, prin reglajele adecvate si accesoriile de care dispun, toate aceste inalte caracteristici tehnice ale imaginii fotografice, la care se mai pot adauga corectiile necesare sau intentionate, precum si diferitele programe de prelucrare ulterioara a imaginilor inregistrate.
In alta ordine de idei, este cunoscut faptul ca au existat si exista pictori care fac eforturi de-a inregistra realitatea cat mai "fotografic", cu cat mai multe detalii adica, si reusesc adesea, realizand lucrari cu mare valoare artistica. Atunci de ce n-ar realiza si artistii fotofgrafi lucrari "picturale". Si au facut-o destui si cu destul succes.


3_VanGogh_pointilism.jpg


Pointilismul in pictura - Vincent van Gogh


Exista graficieni care-si genereaza operele pe calculator, atunci de ce n-ar exista si fotografi care, pornind de la inregistrarea fotografica a realitatii, sa o transforme, sa o transfigureze in opere de arta fotografica, realizate estetic si incarcate de mesaj artistic? Asta cu atat mai mult, cu cat fotografia digitala multiplica exponential si facil posibilitatile de transfigurate a imaginii initiale.


Sunt categoric impotriva "falsificarii" realitatii, a inventarii unei realitati inexistente, dar aceasta nu inseamna ca nu putem transforma realitatea fotografica, de fapt, a o transfigura intr-o realitate artistica. ?i artistii fotografi care au realizat fotografii conventionale, au creat destule opere reusite sub forma montajului fotografic, prin combinarea sau suprapunerea unor imagini sau texturi; dupa cum unii adepti ai fotografiei alb-negru cu un contrast accentuat sau chiar prin procedeul reducerii de tonuri, s-au apropiat mult de domeniul artei grafice.


4_Demachy_Behind_the_Scenes.jpg


Pictorialismul - curent fotografic ce incerca sa sublineze valentele artistice ale fotografiei prin modificarea fotografiilor pentru a semana cu o pictura.


Inversarea pozitivului in negativ, solarizarea, estomparea sau neclaritatea intentionata au fost modalitati folosite in mod creativ de multi artisti fotografi, iar fotografia digitala si programele de prelucrare a imaginii, ne ofera in mod mult mai accesibil o multitudine de mijloace pe care le putem pune in slujba realizarii unor opere fotografice mai expresive, purtatoare a unui mesaj imbogatit. Si atunci de ce sa consideram ca toate aceste mijloace de expresie s-ar constitui in factori perturbatori ai realizarii unor opere de arta fotografica autentica si sa nu le folosim plenar in realzarea unor opere fotografice viabile, moderne si purtatoare a unui mesaj estetic convingator?


© Titus Dobos
ianuarie 2016
Foto-Magazin.ro

Bookmark and Share

Comentarii:

Maria orha - 25 Jan 2016, ora 21:16
Intr-adevar un articol interesant. E foarte bun.Felicitari autorului !

Alex O - 12 Jul 2016, ora 18:53
Nu stiu cati fotografi puristi mai exista in zilele noastre - in care fotgrafia digitala se descarca prima data pe calculator, unde este atat de lesne sa corectezi cate o mica greseala care te deranjeaza, incat este greu sa rezisti tentatiei de a altera originalul. Oricum daca exista astfel de fotografi, nu stiu ce pierd daca prefera sa stearga o fotografie subexpusa sau supraexpusa sau o fotografie cu balansul de alb nepotrivit sau una putin incadrata stramb, cand astfel de erori se corecteaza atat de usor si poti avea o fotografie frumoasa in locul uneia nereusite. In concluzie: da, in fotografie se altereaza realitatea (eu o alterez)

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Nikon »
   de Dorian
   acum 5 zile, la ora 08:36
Sony pregateste
ceva »

   de Ancuta
   acum 7 zile, la ora 13:48
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Ancuta
   acum 8 zile, la ora 20:54
Bancuri fara
fotografi »

   de Vlad Soare
   acum 11 zile, la ora 19:05
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Avram
   acum 13 zile, la ora 09:46

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127131 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate