Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

John Berger - Ways of Seeing

Note de lectura

Publicat in 1972, eseul lui John Berger incearca sa incadreze fotografia in contextul artelor. Lucrarea sa se desfasoara ca o progresie logica de la arte la fotografie. Pentru inceput, Berger analizeaza ce vedem si cum identificam ceea ce vedem, prin prisma cunostintelor deja acumulate. In continuare, autorul se ocupa de nudul in pictura si in fotografie. In ultima parte Berger abordeaza subiecte precum consumerismul si fotografia publicitara.

A vedea
Berger incepe prin a explica relatia dintre ceea ce vedem si cuvintele prin care explicam ceea ce vedem. Ceea ce vedem si identificarea subiectului vazut vine inainte de exprimarea in cuvinte. Identificarea subiectului se face in baza unor experiente anterioare. Absenta lor face imposibila identificarea, intelegerea si exprimarea in cuvinte a unui subiect. Dar chiar si in prezenta unor experiente anterioare, exprimarea in cuvinte nu este intotdeauna corecta, de exemplu "Soarele se misca in jurul Pamantului", cand, in realitate, este invers.

Asadar, deoarece ceea ce vedem si apoi exprimam prin cuvinte, depinde de experientele similare anterioare, inseamna ca ceea ce deja stim sau credem, ne influenteaza modul in care vedem.

A vedea este un proces activ, de vointa si interpretare, in baza cunostintelor personale, dobandite anterior. Ca urmare, este posibil ca persoane diferite sa vada si sa interpreteze aceeasi scena, in mod diferit.

Imaginea
Pentru Berger, imaginea este o reproducere sau o re-creatie, desprinsa din realitate. Pictura sau fotografia sunt realizate in concordanta cu modul de a privi al autorului (picturii sau a fotografiei). Iar noi, cand privim o imagine, o percepem in conformitate cu modul personal de a vedea. Asadar imaginea este o prezentare a unei viziuni particulare a unui anumit artist, iar intelegerea ei presupune cunoasterea experientelor vizuale ale artistului creator.

Necunoasterea experientelor vizuale ale aritsului creator este cu atat mai probabila, cu cat lucrarea este mai veche. De exemplu, nu stim mai nimic despre pictorii din perioada Renasterii. Cu toate acestea, privim si interpretam vizual picturile lor, dar pe baza cunostintelor acumulate in epoca noastra, nu a celei in care a trait, vazut si perceput artistul respectiv.

Apar astfel posibile erori de interpretare, multe dintre ele influentate de concepte, diferite acum fata de cele de acum cateva secole, de exemplu, despre frumusete, adevar, forma, etc. De multe ori, artistul modifica (adica mistifica) realitatea, pentru a fi conforma cu intentiile sale.

Impactul fotografiei
Pictura reprezenta o scena vazuta de artist si interpretata asa fel incat sa para eterna. Fotografia a schimbat aceasta atitudine: scena se refera la un anumit loc si la un anumit moment. Impresionistii redau vizibilul in continua schimbare, prin modificarile pe care schimbarea luminii se producea asupra subiectului. Cubistii redau subiectul din mai multe puncte de vedere, de exemplu ochiul stang vazut intr-un unghi, iar urechea stanga din alt unghi. Un alt impact produs de fotografie a fost multitudinea de imagini. Pana atunci, o pictura era unica. Pictura putea fi mutata dintr-ul loc in altul dar ramanea unica. Fotografia, chiar si a unei picturi, poate fi prezentata simultan mai mulor privitori. Pictura prezinta o valoare comerciala, sporita de celebritatea autorului si de unicitatea lucrarii. Este un exemplu binecunoscut: "Madona intre sanci", pictata de Leonardo da Vinci. Muzeele Luvru si National Gallery din Londra poseda fiecare cate un exemplar si isi disputa prioritatea.

Madona_intre_stanci.jpg

Madona intre stanci
Leonardo da Vinci

Reproducerea fotografica a unei picturi sau fotografierea unui subiect schimba, mai mult sau mai putin, sensul originar. De exemplu, selectia unui cadru dintr-o pictura de peisaj, o poate transforma intr-un portret. Un regizor poate filma o pictura si o poate prezenta intr-o asemenea maniera, care sa shimbe radical mesajul intentionat de autor, eventual mistificindu-l. Imaginile insotite de mesaje scrise, pot, de asemenea, realiza mesaje surprinzatoare. In acest sens, Berger da exemplu fotografia de publicitate.

In opinia lui Berger, arta nu mai este azi, ce era pana in secolul trecut, de exemplu. Pictura, pana atunci doar in original, pastra urme ale actiunii artistului creator si realiza o mai stransa legatura intre creator si privitor. Atunci, arta era rezervata elitelor; azi este este ubicvitara, dar parca mistificata, si cu un mesaj diluat.

Prezenta in cadru a barbatului si a femeii
In mod traditional, barbatul si femeia joaca roluri sociale diferite. Barbatul este masurat prin puterea pe care o poate exercita. Puterea poate fi in orice forma: morala, fizica, economica, etc. Prezenta unui barbat este apreciata prin ceea ce poate face el pentru tine.

In schimb, prezenta femeii este despre ce face ea pentru ea. Tot ce face femeia este pentru punerea sa, cat mai bine, in evidenta, adica pentru a fi cat mai bine apreciata de altii (masculi).

Nudul in pictura
Berger este de parere ca femeia este subiectul principal intr-o categorie a picturii - nudul. Nudul este modul in care femeia este vazuta si apreciata. Primul nud, in aceast sens, este al lui Adam si al Evei. Berger crede ca, dupa consumarea marului, fiecare dintre cele doua personaje vede diferit nuditatea celuilalt. In timpul Renasterii povestea s-a schimbat. Rusinea nuditatii si izgonirii din Rai se abate mai ales asupra femeii, dar si asupra privitorului. Subiectul-femeie din pictura capata o personalitate desosebita, parca ar fi constienta de fapul ca este privita. In acest sens Berger da cateva exemple: nuduri care privesc direct in ochii privitorului tabloului, sau nuduri care se uita in oglinda si privesc totodata spectatorul. Ele nu se vad nude, doar privitorul (mascul) le vede asa.

Alegoria_timpului_dragostei.jpg

Alegoria timpului si dragostei
Bronzino

In perioada redactarii lucrarii lui Berger, "Ways of Seeing", cel mai apreciat eseu despre nud era lucrarea lui Henneth Clark "The Nude". Pentru Clark, goliciunea, care insemna lipsa imbracamintei, nu avea nimic de a face cu arta. Nudul, pe de alta parte, este o forma de arta, deoarece modul in care este pictat nudul, este un fel (artistic) de a vedea. Berger dezvolta ideea si sustine: "a fi gol inseamna a fi pentru sine; nudul, in schimb, este pentru altii, este vazut de ceilalti si poate deveni un obiect de arta". Si isi sustine teoriile cu analiza tabloului "Alegoria timpului si dragostei" de Bronzino: Cupidon o saruta pe Venus, dar corpurile lor spun o cu totul alta poveste. Corpul lui Venus este astfel contorsionat incat sa se prezinte cat mai favorabil privitorului (mascul), facind apel la sexualitate.

O alta conventie europeana stabileste ca sa omita sa picteze firele de par pe corpul femeilor, deoarece pilozitatea, mai dezvoltata la barbati, sugereaza putere si pasiune, iar spectatorul mascul nu se asteapta la astfel de trasaturi de la o femeie.

In traditia europeana, nudul trebuia sa arate cat mai perfect. Durer, de exemplu, credea ca nudul trebuia sa combine parti de la persoane diferite. In schimb, Manet recurge la o prostituata care sa-i fie model pentru lucrarea "Olympia". In opinia lui Berger, aceasta atitudine nu s-a schimbat nici azi: nudul este si acum creat pentru privitorul mascul si este destinat sa-l impresioneze.

Olympia_Manet.jpg

Olympia
Edouard Mantet

Imaginea publicitara
In prezent, imaginea publicitara se afla peste tot. O vedem si o percepem, chiar daca doar pentru o fractiune de secunda. Dar mesajul ei nu este despre trecut, ci despre viitor. De multe ori vedem atat de frecvent aceste imagini publicitare incat le luam drept certitudini. In teorie, reclamele stimuleaza consumul, care sustine economia. Imaginea publicitara sustine ca viata noastra va fi mai buna daca vom cumpara cutare obiect. Imaginea publicitara ne arata pe cineva care a cumparat acel obiect si viata lui s-a imbunatatit, astfel incat privitorul devine invidios. Publicitatea se bazeaza pe dorinta de placere si de bunastare. Publicitatea nu ofera nici placere nici bunastare, doar cumpararea respectivului obiect publicitar o realizeaza. O buna imagine publicitara este aceea care determina in mintea privitorului o puternica constientizare a lipsei (adica nefericirea) respectivului obiect. O buna imagine publicitara altereaza buna impresie despre sine, si doar achizitia obiectului promovat putind-o reface.

Arta si imaginile publicitare
Imaginile publicitare recurg deseori la diferite forme de arta pentru a-si prezenta mesajul. In general, artele prezinta tineri (tinere), sanatosi si frumosi. Artele, de asemenea, prin autoritatea lor, ridica din mundan obiectul promovat. Astfel, imaginea publicitara inglobeaza doua concepte contradictorii: rafinamentul cultural si consumerismul.

In opinia lui Berger, imaginea publicitara exploateaza o serie de concepte:
- gesturile unei persoane, ilustrate in imagine,
- folosirea romantica a peisajului, cu sugestie catre inocenta,
- stereotipuri de femei: Madona (mama), Venus (obiect sexual), etc,
- materiale care sugereaza luxul (aur, perle, bijuterii),
- marea, sugerind inceputul vietii,
- sanatatea si virilitatea, sugerata de barbati tineri,
- perspectiva, ca mister, etc.

Imaginea publicitara omagiaza proprietatea privata. Ea se bazeaza pe ideea ca esti ceea ce posezi. De asemenea, imaginea face referinte la traditii si la trecut, cunoscute de majoritatea publicului; referinte la timpurile moderne ar produce un impact mai redus. Imaginea publicitara exploateaza educatia unui spectator / cumparator cu educatie medie. Publicitatea nu are nevoie sa faca referinte specifice la vre-un moment istoric anume; si nici nu o face, deoarece nu ar avea nici un impact asupra omului cu educatie medie, care ar putea sa nu stie despre ce e vorba. In fine, imaginea publicitara color produc asupra privitorului o impresie de "aproape real", intarind ideea sporirii bunastarii prin achizitia / posesia obiectului promovat.

Exista totusi o diferenta radicala intre fotografie si imaginea publicitara. Fotografia arata ceva (parca) aflat deja in posesie sau in proprietate. In schimb, imaginea publicitara accentueaza insatisfactia privitorului care nu poseda obiectul promovat. Imaginea publicitara accentueaza teama ca "daca nu ai nimic, nu esti nimic". Pentru a atenua aceasta teama, privitorul trebuie sa aib? bani: "banii sunt viata; puterea de a cheltui bani reprezinta puterea vietii".

Fotografia (si pictura) reprezinta un trecut de succes, de posesie. Imaginea publicitara sugereaza un prezent nesatisfacator, dar un viitor ce poate fi ameliorat prin cumparaturi. Nudul, in fotografie (si pictura) sporeste buna impresie de sine (mai ales pentru privitorii masculi); nudul in imaginea publicitara este folosit, explicit sau implicit, pentru a vinde ceva si sugereaza ca a cumpara respectivul obiect te poate face mai dezirabil sexual.

Totusi, cum functioneaza publicitatea? Cat poate fi ea de credibila, daca nu furnizeaza bunastare? In trecut se foloseau termeni precum gratie, eleganta, etc., caracteristici intrinseci ale persoanei, indiferent de opiniile celorlati. In prezent, societatea industriala, sustine Berger, creeaza un sentiment de invidie fata de cei care reusesc. Majoritatea persoanelor sunt captive in spatiul dintre "ce sunt" si dintre "ce viseaza sa fie". Multi dintre acestia se simt nerealizati si devin victimele sigure ale imaginilor publicitare, care, desi nu rezolva nimic, promit mult. Ceilalti decid sa ia atitudine. Berger vede publicitatea ca un substitut pentru activism. Sub aspectul unei forme minore de activism, majoritatea crede ca decizia cumparaturilor poate fi o forma de manifestare a personalitatii, de activism. Iar publicitatea devine o forma (minora) de filozofie.

Astfel, intreaga lume devine un spatiu pentru distribuirea de imagini publicitare. Berger citeaza reviste care folosesc, in scop publicitar, imagini cinice, din tarile sarace. Totul facut in scopul unor oferte vagi, dar magice, insa care impun niste false standarde.

© Marian Gadea
mai 2013
Foto-Magazin.ro

Bookmark and Share

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Ancuta
   ieri, la ora 21:30
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Avram
   acum 2 zile, la ora 17:33
Rumoare la Canon 2 »
   de Dorian
   acum 3 zile, la ora 09:52
Zvonuri despre
obiective »

   de Nikon
   acum 7 zile, la ora 14:14
Rumoare la Nikon »
   de Nikon
   acum 13 zile, la ora 07:24

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127149 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate