Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  

O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Eugene Atget

S-a nascut langa Bordeaux, in 12 februarie 1857. Ramane orfan de copil si este crescut de un unchi. In tinerete a fost marinar si cabinier pe vapoarele transatlantice.


Atget a urmat cursuri de actorie la Conervatorul de Arta Dramatica din Paris, dar a parasit cursurile inainte de absolvire. A inceput sa practice actoria in teatre ambulante din periferia Parisului. Aici se intalneste cu Valentine Delafosse, cu care se va casatori mai tarziu. In aceasta perioada era deja in posesia unui aparat fotografic.


Atget constata ca vechiul Paris este pe cale de disparitie, vechile cladiri urmand a fi demolate, pentru a face loc unora noi, conform planurilor de sistematizare a orasului, elaborate de Haussmann. Incepe sa le fotografieze, uneori doar cu putin timp inainte ca acestea sa fie inlaturate.


In 1890 se stabileste definitiv la Paris si incepe sa fotografieze si sa vanda unele dintre fotografiile sale, pentru a se intretine.


Incepe sa fotografieze sistematic, tinind evidente despre locurile fotografiate, adrese, cladiri, detalii ale acestora, cumparatorul fotografiei, etc. Cativa ani fotografiaza doar in centrul Parisului, apoi fotografiaza si in periferii. Vinde fotografiile sale catre ahitecti, bibliotecari si arhivari, dar si catre persoane private, revoltate de demolarile masive din capitala Frantei.


Balcon_parizian.jpg

Balcon parizian


In primii ani ai noului secol fotografiaza marile parcuri ale Parisului: Versailles, Sain-Cloud, Sceaux, etc.


Cour_du_Dragon.jpg

Cour du Dragon, Paris


In perioada 1910 - 1912 fotografiaza interioare (Interieurs parisiens), a vehiculelor de pe strazi (Les Voitures attelees de Paris) si a cladirilor intarite (Les Fortifications).


Fontaine_des_Inocents.jpg

Fontaine des Inocents, Paris


Fotografiile realizate de Atget au starnit interesul pictorilor vremii, printre care Man Ray, Adre Derain, Matisse si Picasso.


Notre_Dame_2.jpg

Notre Dame de Paris


In 1920 Atget adreseaza o scrisoare catre ministrul culturii in care arata: "... pentru mai bine de doua decenii am lucrat singur si din proprie initiativa pentru a realiza o colectie de negative fotografice de 18 x 24 cm: documente artistice ale minunatei arhitecturi urbane pariziene dintre secolele XVI - XIX [...] Astazi aceasta enorma colectie artistica si documentara este gata. Pot spune ca posed intregul Paris vechi." Vinde colectia sa de negative si pozitive Scolii de Arte Frumoase din Paris pentru 10.000 franci (2.621 placi negative). Dupa aceasta data fotografiaza teme pentru pictori, inclusiv portretele catorva prostituate pentru pictorul Andre Dignimont.


In anii urmatori isi extinde tematica fotografica si realizeaza unele dintre cele mai remarcabile cadre, ce cuprind vitrine ale magazinelor, targoveti ambulanti, parcul Saint-Cloud, iar in 1925 parcul Sceaux, care apartinuse lui Jean Baptiste Colbert, ministru al regelui Ludovic al XIV-lea, parc vandalizat de "furia" Revolutiei Franceze.


Negustor_ambulant.jpg

Negustor ambulant, Paris


In 1926 Man Ray publica cateva dintre fotografiile lui Atget in revista sa, La Revolution Surrealist. In acelasi an Berenice Abbott, asistenta lui Man Ray, remarca originalitatea imaginilor lui Atget si il viziteaza de mai multe ori pe fotograf.


In 1926, sotia sa, Valentine DeLafosse, decedeaza, iar Atget inceteaza sa fotografieze.


Notre_Dame.jpg

Notre Dame de Paris


In 1927 Berenice Abbott realizeaza cateva fotografii portret al lui Atget, cu doar cateva zile inainte de moartea artistului (4 august 1927).


Eugene_Atget.jpg

Eugene Atget fotografiat de Berenice Abbott


In 1927, Berenice Abbott colecteaza fonduri publice si achizitioneaza o mare parte din lucrarile ramase dupa moartea lui Atget (peste 1.000 negative si peste 10.000 pozitive) pe care le duce in America, unde va publica numeroase articole despre fotograf. In primul articol, publicat in 1928, Abbott scria: "lucrarile lui Eugene Atget deschid un nou capitol in lumea creativitatii".


Opera fotografica a lui Atget a influentat puternic fotografii americani, cei mai celebrii fiind, pe atunci tinerii Ansel Adams si Walker Evans, care au dezvoltat noi modalitati de exprimare romantica bazate pe elemente concrete, vizibile.


In 1968 Abbott reuseste un aranjament prin care MoMA cumpara arhiva de imagini si in final Atget intra in Panteonul "Masters of Photography". Multe dintre fotografiile expuse de Abbot sunt realizate de ea insasi, dupa negativele lui Atget.


In 1981 MoMA publica o lucrare in patru volume despre viata si opera lui Eugen Atget.

 


* * *

 


Atget fotografia cu o camera in format mare, 18 x 24 cm, cu obiectiv descentrabil, situatie exploatata de fotograf pentru corectarea deformarilor de perspectiva si evidentiabil prin aparitia de vignetari in unele colturi. A refuzat sa fotografieze cu alte modele de camere, nici macar cu Rolleiflex-ul pe care i-l daruise Man Ray.


Atget folosea placi fotosensibile produse de fratii Lumiere care, desi erau etichetate "extra-rapide", necesitau mai multe secunde pentru expunere, mai ales ca fotograful folosea diafragme inchise, pentru a obtine o profunzime mare de camp. Copiile pozitive erau realizate pe hartie tratata cu albumina si apoi impregnata cu nitrat de argint, apoi expuse la lumina naturala pana la obtinerea imaginii dorite. Ulterior, fotografiile obtinute erau tratate intr-o baie de tonare cu clorura de aur, care producea imagini sepia (daca se foloseau solutii diluate) pana la negru-albastrui (solutii mai concentrate) si apoi tratate intr-o baie de fixare.


Mai tarziu, Berenice Abbott a prelucrat din nou negativele, dar pe hartie cu cloro-bromura de argint, cu rezultate complet diferite de cele obtinute de autor.


Eugène Atget nu s-a definit ca fotograf, ci ca "autor - producator" iar fotografiile sale le denumea "documente" ale vechiului Paris, ale strazilor si magazinelor, ulterior demolate pentru a face loc noilor proiecte de urbanism.


Opera sa este remarcabila prin faptul ca a fost primul fotograf care a ilustrat peisajul arhitectural urban al Parisului, prin cadre aparent simple, realizate cel mai des fara persoane sau trafic, foarte devreme, dimineata.


Desi stilul de realizare a fotografiilor al lui Atget pare a se inspira din stilul pictural, copiile pozitive realizate de autor au negru profund si alb pur, cu stergerea detaliilor in ambele suprafete. Aceasta abordare, creeaza in multe cadre impresia de fotografie abstracte, mai ales ca fotograful acorda suprafete importante luminilor si umbrelor extreme.


Prima expunere publica a fotografiilor lui Atget a avut loc postum, la Theatre des Champs-Elysees, in iunie 1928, iar criticii au fost aproape unanimi in a estima lucrarile sale ca naive, chiar primitive, nostalgice si realizate de un om insuficient intergrat in societate. Opiniile simplificatoare s-au repetat si dupa expunerile din America, in ciuda opiniilor Berenicei Abbott, care scria in 1929 ca lucrarile lui Atget dovedesc rafinament, educatie si sofisticare. Berenice Abbott a petrecut peste patru decenii in scopul promovarii lui Atget ca un fotograf complet, nu doar documentarist, despre care spunea ca este un "Balzac al camerei fotografice, iar lucrarile sale sunt o mare tapiterie a civilizatiei franceze."

 


Bibliografie selectiva:

Szarkowski, John and Maria Morris Hamburg. The Work of Atget: Volume 1, Old France (New York: The Museum of Modern Art, 1981).

Szarkowski, John and Maria Morris Hamburg. The Work of Atget: Volume 2, The Art of Old Paris (New York: The Museum of Modern Art, 1981).

Szarkowski, John and Maria Morris Hamburg. The Work of Atget: Volume 3, The Ancien Regime (New York: The Museum of Modern Art, 1981).

Szarkowski, John and Maria Morris Hamburg. The Work of Atget: Volume 4, Modern Times (New York: The Museum of Modern Art, 1981).

Buerger, Janet E. The Era of the French Calotype (New York: International Museum of Photography at George Eastman House, 1982).

Barbin, Pierre. Colloque Atget (Paris: College de France, 1986).

Kozloff, Max. "Abandoned and Seductive: Atget's Streets." The Privileged Eye: Essays on Photography (Albuquerque: University of New Mexico Press, 1987).

Reynaud, Francoise. Les voitures dā€™Atget au musee Carnavalet (Paris: Editions Carre, 1991).
Leroy, Jean. Atget: Magicien du vieux Paris en son epoque (Paris: P.A.V., 1992).

Nesbit, Molly. Atget's Seven Albums (New Haven: Yale University Press, 1992).
Buisine, Alain. Eugene Atget ou la melancolie en photographie (Nimes: Editions Jacqueline Chambon, 1994).

Rice, Shelley. Parisian Views (Cambridge: MIT Press, 1997).

Wiegand, Wilfred. Introduction to Paris, by Eugene Atget. (New York: te Neues Publishing, 1998).

Szarkowski, John. Atget (New York: The Museum of Modern Art, 2000).

Krase, Andreas. "Archive of Visions - Inventory of Things: Eugene Atget's Paris."
Paris: Eugene Atget: 1857-1927 (Paris: Taschen, 2000).

 



 


Galeria de imagini ->

 


Saptesprezece decenii de fotografie ->

 




© Marian Gadea
martie 2011,
Foto-Magazin.ro

 


Bookmark and Share

Comentarii:

Ancuta T. - 21 Mar 2011, ora 19:17
Multumiri pentru aceasta rememorare!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Izvorul luminii »
   de elerum
   ieri, la ora 09:34
Adobe CC »
   de Dorian
   acum 2 zile, la ora 14:14
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Dorian
   acum 4 zile, la ora 18:47
Leica pregateste
ceva »

   de montecarlo
   acum 6 zile, la ora 20:05
Sony pregateste
ceva »

   de Dorian
   acum 6 zile, la ora 11:40

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127225 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate