Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Oamenii sunt diferiti - si nu numai ei

Acum 2000 de ani, Confucius zicea: "Pe lume sunt o mie de mii de oameni si fiecare e numai unul." Intr-adevar, oamenii sunt diferiti.

Comunismul a incercat sa-i faca pe toti egali. De reusit, n-a reusit decat Pol Pot. A exterminat cateva milioane bune de cambodgieni pentru "purificarea rasei (am mai auzit parca expresia asta undeva) si curatirea tarii".

In "Ferma animalelor", George Orwell a intuit bine. Nici animalele nu pot fi egale. La sfarsit celebra deviza de la ferma suna cam asa:

"Toate animalele sunt egale; da' unele sunt si mai egale decat celelalte"

Era vorba despre porci, desigur. Ca si la noi.

Aparatele fotografice nu sunt egale.

Primul meu aparat a fost un Fed 2. Cateva filme facute cu el s-au rupt. Tatal meu mi l-a dat mie. Avea un surub suplimentar, cazut la montaj intre 2 table, pe care muncitorul sovietic, stahanovist constiincios, l-a strans de nadejde. Surubul inclinat rupea de regula filmul la rebobinare. L-am scos si de-odata a devenit un aparat acceptabil. Prin 1970 l-am vandut. Colegii mei s-au batut sa mi-l cumpere. "Face cele mai bune poze din institut…" Nu el le facea, dar ce mai conteaza.

Am avut 2 Praktica. Al doilea, model L2 negru, a fost excelent. Avea si 2 defecte. Ca sa schimbi obiectivele, desurubai 5 ture (1800°) sa-l poti insuruba pe celalalt. Tot 5 ture. Daca te grabeai, iti mai cadea obiectivul pe jos, sau se sficuia filetul, etc. Mai grav, daca aparatul era armat si fugeai dupa un subiect, de multe ori oglinda sarea sus. Si erai obligat sa declansezi in orb.

In 1975 mi-am cumparat un Nikon F2, cu alta mecanica. In 1976, Heddy Loffler a castigat un Praktica L2 la concursul Orwo-Pentacon. Dupa inmanarea premiilor, facuta de reprezentantul firmei, doamna Heddy m-a intrebat daca aparatul n-are vre-o problema. Stia ca avusesem asa ceva ani buni. Am armat aparatul si l-am lovit usor de podul palmei. Imediat, oglinda a sarit sus.

"Ganz normal, ganz normal!" ne-a spus impaciuitor specialistul Pentacon. Fara mila, am scos Nikonul, l-am armat si l-am lovit puternic de palma. Nimic. "Das ist echte Profi!" a spus disperat neamtul. Cu astia – adevaratii "Profi" – nu ne punem…

Obiectivele sunt diferite.

In 1970 aveam o problema fara solutie. Foloseam mai mult 2 obiective: Domiplan pe Praktica si Summicron Leitz. Eram incepator si vizarea reflex imi parea mai precisa.

Obiectivul (infect) RDG avea 19% transfer de contrast, cel Leitz 94%, cam 500 %. Daca developam deodata 2 filme facute in aceleasi conditii, cu cele 2 obiective, unul era de nefolosit. Cel facut cu obiectiv moale era lipsit de contrast, sau cel cu Summicron era prea dur. Am vandut Praktica, urgent. Era totusi un aparat foarte bun pe acea vreme.

Nici-un fabricant nu poate mentine calitatea constanta la o serie de obiective. Acelasi tip de obiectiv poate avea unele exemplare mai bune sau mai putin reusite.

Prin 1980 faceam probe de rezolutie cu mire, inclusiv pentru prieteni. La AAF, 4 din ei, CV, DD, MG si AP, aveau obiective Zeiss-Jena: Sonnar 135/3,5 si Pancolar 50/1,8.

Rata constantei calitatii in uzina RDG era apreciata la +/- 40%. Am obtinut frecvent o calitate superioara la obiectivul de 50mm. Intr-un caz, obiectivul normal, poate imperfect montat, a fost net depasit de cel mai bun tele, perfect realizat probabil.

Sa nu credeti ca asa ceva se intampla doar in RDG. Se intampla si la cele mai mari case. In epoca de aur AAF, in ‘78 cred, dl. Comanescu a solicitat de la Kodak 5 proiectoare Caroussel pentru o super proiectie la Salonul (x?) al RSR. Le-a obtinut, dar cand au ajuns la AAF si le-am scos din cutii, unul nu proiecta deloc. Obiectivul Schneider, avea fie o lentila intoarsa, fie una lipsa si in loc sa focalizeze la 3-7m, facea clarul la 5cm. Dinu Lazar sau Ara Ghemigian isi mai amintesc poate de aceasta intamplare. Un profesionist de renume (IN) folosea un sistem Leicaflex, super-lux pe acele vremuri. Cel mai slab obiectiv la contrast era tocmai cel Macro, de 60mm. Avea o bula de aer de 5mm in axul lentilei frontale.

Poate cea mai graitoare poveste citita, ar fi urmatoarea. In 1986, NGM a cumparat 40 (parca) obiective Nikkor 1,4 /35mm. Le-au incercat pe un banc de proba. 3 le-au vandut, ca nesatisfacatoare. Unul, incredibil de bun, a fost dat la redactorul sef, pe atunci Willbur Garett, excelent si ca fotograf. 12 au fost date fotografilor din staff NGM.

Restul de douazeci-plus au fost transferate pentru cei ce solicita ajutoare in realizarea unui reportaj cu totul deosebit, bursele NGM.

Sa revenim la actualitate. Obiectivele de aparate digitale consumer, cu captor mic, au distante focale minuscule si profunzimea de camp exagerata, mai ales pentru zona tele. Au tendinta sa redea totul la fel de clar. Pentru incepatori, pare un avantaj.

Nu e deloc favorabil sa obtii la fel de clar si ce intereseaza si ce nu te intereseaza.

Pozele cu cracile care ies din capul bunicului, sau florile care apar din capul prietenei, sunt antologice. Pe cand obiectivele mai lungi pe SLR (D sau nu) separa pronuntat planurile. Zone neinteresante ies complet neclare, punand in evidenta subiectul.

Cat de bine arata desenul voalat si culorile topite din zonele neclare, "Beau-key" cum zic americanii – stalcind "bokeh"-ul japonez, difera enorm de la un obiectiv la altul. Si de la un fabricant la altul. Zeiss si Leitz sunt recunoscuti pentru cel mai reusit "boke". La Canon si Nikon, acesta difera mult de la un tip de obiectiv la altul. La ambele firme, cel mai reusit "boke" e considerat al obiectivului cel mai luminos de 85mm.

Sunt unele firme "reputate" in a realiza un "boke" intr-adevar nefericit. A aparut noul Hasselblad 4,5x6. Ofera comoditate si siguranta sporita spun unii. Este mai usor de utilizat. 3 celebri fotografi au raspuns: "Sa vedem ce parere au clientii".

Au schimbat obiectivele Zeiss cu Fuji. "Si stiti ce bokeh infect au obiectivele astea?"

Fotograful profesionist ofera un produs care trebuie sa-i placa clientului. Acesta poate refuza ceva care-i displace, daca gaseste ca nu este pus suficient in valoare.

Filmele nu sunt egale.

Orwo RDG erau mai bune decat Svema URSS. Azo autohtone, cu tehnologie obtinuta de la Konishiroku, Japonia, nici nu se apropiau de Kodak. Filmele Tri-X au fost visul fotografilor romani ani de zile. Pana au probat T-Max 400…

La color-dia, zeci de ani stindardul calitatii maxime a fost detinut de filmele Kodachrome. Si acum au calitati incredibile pentru un produs conceput in 1937. Procesarea acestor filme alb-negru, care developate devin color, este atat de complexa, incat filmul revine de la firma de-abia dupa o saptamana. Doar la Jocurile Olimpice, termenul era de o zi.

De mult, Kodak a cam pierdut competitia cu Fuji. Dintr-o gresita intelegere a progresului, anual Kodak schimba modelul dia cu unul mai performant, care se comporta atat de diferit, incat nimeni nu se poate obisnui cu el in acest rastimp. Dupa care era schimbat din nou.

Derutati, multi profesionisti au incercat Fuji, filme facute pentru gusturi diferite. Velvia, putin sensibile cu saturatie mare, concepute pentru subiecte statice, peisaje, etc. Provia pentru profesionisti, cu granulatie ultrafina, RMN 8, si caracteristici exceptionale, in tonuri si culori, pentru push-process 2 trepte. Dupa Velvia si Provia a aparut si Astia. Sensia pentru amatori, cu culori naturale pastel si o redare buna a tonurilor pielii umane.

Bateriile sunt diferite.

In general cele mai ieftine au cel mai prost raport calitate / pret. La cursul pe care-l tineam, am dat acest exemplu unui student, ce sustinea ca nu poate cumpara decat cel mai ieftin produs. Un set de baterii ieftine dureaza (pe flash) sub un film. Un set de baterii medii dureaza 2-3 filme. Un set scump, 6 filme. Costul per film e cel mai mare la bateriile cele mai ieftine si cel mai mic la cele scumpe, de care poti fi mai sigur.

In 1981, echipa de rugby a Noii Zeelande, "teroarea neagra" a vizitat Romania. Am imprumutat un motor drive F2 de la rectorul IEFS, exceptionalul antrenor de handbal, Ioan-Kunst Ghermanescu. Amabil, mi-a imprumutat motorul, costa de 3 ori cat aparatul, fara baterii. Incantat, m-am dus si am luat 10 baterii, Elba – romanesti, ca nu se gaseau altele, de la Arfo. Le-am pus in holder. Indicatorul arata baterii descarcate; motorul nu functiona deloc.

M-am dus la ElectroLux si am mai luat 25 de baterii. Mi le-a probat in magazin pe toate. Toate aprindeau un bec de lanterna. Oricum le montam, nu functionau pe motor.

Disperat mi-am alertat prietenii. Un coleg de birou, electronist inventiv, a construit o punte; le-a masurat pe toate in sarcina. Normal ar fi fost sa aiba peste 1,2v in sarcina.

O baterie avea 1,4v, iar 9 aveau 1,2. 10 aveau 1v si cam 15 baterii erau rebut, sub 0,4v. Una din ele avea chiar 0,1v. Sub o treime acceptabile si peste o treime rebut.

Am facut 2 seturi bune. Cel mai bun set l-am pus pe motorul MD2. Urmatorul set l-am dat unui prieten profesionist. Facea poze la nunti si botezuri. Dupa o saptamana nu s-a mai putut tine. M-a rugat sa-i spun de unde am luat bateriile alea "fenomenale". Rezistau cat 5 seturi luate pe atunci din comert.

"Rezistenta lantului este data de veriga cea mai slaba," este un adevar fundamental in fotografie. Poate fotografia digitala n-ar fi avut atat succes. Dar elimina o gramada de verigi slabe.

Nici cardurile de memorie nu cred sa fie egale.

Desi unii specialisti, pe aici, asa sustin. Si amicul Dinu' (Lazar, n.r.) propovaduia asemenea lozinci. Cine incearca mai multe card-uri, are o surpriza.

Nu sunt deloc identice in comportare. Una scrie pe eticheta, alta obtii pe un aparat oarecare, mai ales la viteza de scriere. Dar nu te poti astepta sa obtii viteze convenabile de la un card "no name". Din cate stiu, mai exact din cele cititite, s-au obtinut debite peste 5MB/s la aparate avand WA, write acceleration, cu carduri de buna calitate x 40. Sunt anuntate si viteze de x 80.

Este important sa se potriveasca cu intentiile si felul de a lucra. Sub 256MB, nu cred ca mai merita cumparat ceva. Un cunoscut visa sa-si ia un card de 128MB. Are doua de 32MB, de la serviciu. Acum a ajuns sa vrea si el 512MB.

Capacitatea e mai exact exprimata, desi nu perfect. Si aici sunt diferente mari. Intr-o vreme mai mari erau Microdriverele IBM, CompactFlash II. Si acum ar fi destul de interesante. Mai accesibile la pret, dar mult mai vulnerabile la socuri, frig si altele. Nici vorba sa scrie pe ele, "garantat pe viata". Si la viteza, sunt depasite de CF I cards, mai ales de modele WA.

Intre carduri, cea mai mare capacitate o avea Delkin - 6,4GB. Lexar a anuntat un card cu capacitate 8GB. Nu ne vom permite asa ceva, nici in 3 ani.

A propos, domnule editor, de ce schimbati dvs. cuvinte la textele din articole?

In ultimul articol aparea poza cu un card de 1GB. "Capacitatea e cat 725 floppy", era scris. "Capacitatea ajunge si la 725 floppy-uri.", a aparut. Nu este corect !

Foarte exact - acum - ar "ajunge" pana la 5.770 floppy-uri ... Multumesc.

Unele carduri rezista mai bine sau mai prost la socuri, mai mult sau mai putin in campuri magnetice puternice. Cele obisnuite sunt descarcate direct din aparat. Altele au cititor JumpShot. Merge mai repede; nu descarca bateriile.

La lansarea Olympus E1 (5Mpx) am umplut un card 256MB in 5 minute. Cu ajutorul altora; insistau sa ne pozeze, iar aparatul era de demonstratie.

Cardul meu nu era, dar nu puteam sa ii opresc cu vorbe. Trebuia sa-i las sa se exprime.

Andrei Pandele - februarie 2004

Bookmark and Share

Comentarii:

ionut - 10 Nov 2005, ora 12:01
cele mai tare aparate sunt praktica nu ca as avea eu da sunt super multumit de el am un prieten care si-a luat un soni 15-20 de milioane si e mai bun al meu de trei ori ca a lui

danut danut - 26 Sep 2010, ora 17:14
bravo ionut ...

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Canon 2 »
   de Taxon
   azi, la ora 15:45
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Ancuta
   acum 2 zile, la ora 13:55
Rumoare la Nikon »
   de Nikon
   acum 4 zile, la ora 10:25
Film diapozitiv
color »

   de csr
   acum 8 zile, la ora 20:06
Sony pregateste
ceva »

   de Ancuta
   acum 9 zile, la ora 13:46

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127194 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate