Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Caut servici!

Un recent mesaj de pe forum-ul foto-magazin.ro a dus la doua intrebari puse de Nicoleta Bota. Intrebari de altfel pertinente si care doreau informatii privind doua aspecte des intilnite in practica fotografica contemporana. Cum raspunsul meu a devenit mai detaliat decat am avut initial intentia, s-a transformat intr-un articol care sper ca va ajuta si alti fotografi amatori, si poate nu numai, aflati la un anumit nivel de experienta.

nikomiko wrote:
"Dle Ara,
abia acum am citit acest mesaj al dv. si am o multime de intrebari... as vrea sa va intreb o parte si pe dv.:
- cum se ajunge in general la colaborari cu reviste/ziare?
- referitor la aceasta "In orice caz, ti-as sugera sa nu accepti sa lucrezi pe gratis, sau sa dai spre publicare imagini pe gratis, decit daca exista o certitudine reala ca respectivii nu profita de tine!" - cum se poate sti ca respectivii nu profita de tine? Adica cand stii ca poti da poze spre publicare gratis ("Eventual sa-ti publice, tot pe bani foarte putini, daca nu pe gratis, ceva poze.") sau pe bani putini si cand iti dai seama ca respectivii nu fac decat sa profite de tine? Am inteles ca au fost ceva discutii la o anumita manifestare, cand au fost publicate poze, nu doar gratis, ci si fara a fi publicat numele autorului (nu mai stiu exact unde am citit, dar pot cauta daca e nevoie)."


Nicoleta,
Intr-adevar raspunsul meu anterior poate apare contradictoriu. Dar citeodata formatul asta de conversatie nu iti da posibilitatea de a detalia o idee fara sa scrii un articol intreg, ceea ce nu cred ca se incadreaza in formatul unui forum. Dar daca insisti, am sa incerc sa explic cele doua idei in aparenta contradictorii.

In principiu, nici un fotograf, oricat de amator ori profesionist [adica care isi castiga existenta din fotografie, nu neaparat o eticheta a valorii sale ca fotograf], nu ar trebui sa ofere gratuit imagini nimanui. Inclusiv prietenilor apropiati, colegilor de serviciu, necunoscuti, publicatii, etc. Asta pt. ca orice imagine cit de banala ar fi ea, reprezinta un oarece efort de gandire, poate chiar mai mult decat o simpla apasare pe buton. Chiar daca efortul fizic si intelectual nu este la nivel exceptional, si imaginea nu reprezinta in aparenta nici o valoare decit pur documentara si particulara, ea poate avea in anumite contexte o valoare mult mai mare.

Practic, orice imagine, odata realizata, inglobeaza in ea drepturi de autor, care se pot ulterior exploata si de preferinta nu de catre terte persoane, ci de autorul ei. Si chiar daca imaginea nu este "exploatata" in sensul unei satisfactii financiare imediate ea tot nu trebuie instrainata, ori si mai rau, facuta cadou cu libertatea de a "face ce vrei cu ea, nu imi trebuie". Sunt nenumarate exemple de acest gen, chiar in cazul unor fotografi cu experienta si in cunostinta de cauza, care au dus la momente de regret adanc ulterior, stricarea unor relatii profesionale, ori chiar la pierderi financiare semnificative. Deci, inainte de a instraina o imagine, orice fotograf ar trebuie sa se gandeasca foarte bine daca imaginea respectiva nu ii va provoca in viitor neplaceri, remuscari, insatisfactii, etc. sau nu poate avea un potential comercial semnificativ.

Odata cu explozia pietei de aparate digitale si a adoptarii acestora de catre marea masa a utilizatorilor, si a aparentei usurinte cu care se pot realiza imagini tehnic acceptabile, s-a raspindit si ideea ca fotografia este o ocupatie minora, la indemana oricui. A crescut cantitatea de imagine realizata care este la dispozitia consumatorilor de fotografie [ma refer aici in principal la publicatii]. Deci s-a creat o abundenta de imagine, si de aici, conform legilor pietei libere, au inceput sa scada preturile platite pe fotografie, s-a creat o concurenta dramatica intre profesionisti si amatorii avansati care doresc sa intre si ei in acest domeniu din diverse motive. In plus, consumatorii profesionisti de fotografie [publicistii], profita de aceasta abundenta de imagine si sigur incearca prin diverse metode sa eficientizeze cheltuielile lor in dauna autorilor de imagine.

Una dintre ideile cele mai raspindite practicata de unii publicisti este cea de a cere imagini in exclusivitate [chiar cu cedarea tuturor drepturilor de autor], in schimbul unei asa zise "expuneri care poate aduce in viitor beneficii autorilor". Cu alte cuvinte, vrem imagini pe gratis, noi le publicam pentru ca avem nevoie de ele acum, si dumneavoastra ca autori veti profita in viitor ca fotografi pentru ca veti avea in CV-ul dumneavoastra o experienta semnificativa prin colaborarea la publicatia noastra. Acest gen de solicitari vor veni in principal de la organizatii mai putin interesate de plata unor drepturi de autor cuvenite fotografilor implicati, dar care au suficient buget pentru organizarea unor manifestari proprii de promovare. Un exemplu recent este reprezentatia data de o companie de teatru din Bucuresti dea lungul a 2-3 saptamini in decorul natural oferit de Metroul din capitala. Nu cunosc amanunte specifice legate de aranjamentele financiare legate de participarea tuturor celor implicati in manifestare, dar presupunind ca acestia au fost platiti, suma destinata acestei promovari probabil a fost semnificativa. Cum orice firma are nevoie si de imagini de la astfel de manifestari, ar fi fost foarte simplu pentru compania de teatru respectiva sa angajeze un fotograf profesionist care sa documenteze actiunea. Si probabil cu un buget rezonabil destinat acestei fotografieri. In schimb, compania respectiva ori nu a considerat necesara documentarea fotografica a actiunii, ori a prevazut ca ea va stirni suficient interes ca un numar mare de fotografi, amatori si profesionisti, o vor documenta oricum. Ca urmare a succesului manifestarii, cel putin daca consideram ca peste 50 de fotografi au fost prezenti la aceste manifestari, compania respectiva a venit cu rugamintea de a colecta niste imagini, contra ofertei de a le publica pt. promovarea sa si a publica numele autorilor la imaginile folosite. E drept, nu a fortat pe nimeni sa trimita imagini, dar au fost suficient de multi amatori dispusi sa acorde imagini gratuite pentru uzul companiei. Si de aici o discutie intreaga despre munca pe gratis desfasurata pe mai multe forumuri de fotografie romaneasca.

Revenind la discutia noastra, publicistii cer din partea autorilor sa faca o investitie, foarte riscanta de altfel [si care evident se traduce prin timp si bani], in publicatia respectiva, fara nici o garantie ca aceasta investitie se va recupera in viitor printr-o eventuala angajare, contract financiar, comanda, etc. Si practica arata ca in majoritatea cazurilor acest gen de abordare a necesitatii de expunere din partea autorilor a dus si duce la insatisfactii si chiar iesirea din domeniu a multor fotografi care chiar ar fi avut poate ceva de aratat in imaginile lor. In plus, aceasta oferta naiva din partea fotografilor duce la mentinerea unei piete de fotografie la preturi artificiale si complet desprinse de realitate. Practic, un fotograf profesionist ori un independent, nu poate concura cu amatorii care ofera imagini gratuite, pentru ca ei desfasoara o activitate care trebuie sa le asigure si lor existenta, daca nu si un mic profit. Cum in general preturile de pe piata reflecta si o anumite calitate, publicistii la rindul lor se aleg cu imagini de multe ori inferioare, care implicit duce la o "imagine" inferioara a firmei respective. Deci acest mod de abordare este de fapt o pierdere pentru toate partile implicate: fotografii profesionisti si independenti pierd bani in tranzactii ulterioare dat fiind nivelul artificial de scazut al pietei, amatorii care cedeaza imagini gratuit nu au absolut nimic de castigat pe moment si nici pe viitor, publicistii pierd posibilitatea obtinerii unei calitati adecvate necesitatilor lor.

Dar exista si exceptii. Nu orice relatie in care autorii lucreaza pe gratis este daunatoare, cateodata ea poate duce la o relatie profesionala si chiar ajuta la recunoasterea autorilor. Aici se incadreaza de exemplu imaginile realizate de studenti in fotografie, publicate in cadrul scolilor, in publicatii de mica raspindire, si care fac parte din procesul de invatare a fotografiei. Sau a relatiilor de genul "internship", practica la locul de munca, in care lucrezi cot la cot cu alti fotografi profesionisti, si ai ocazia ca imaginile tale sa fie publicate in locuri de prestigiu, care chiar pot sa-ti asigure in viitor ori o pozitie in cadrul publicatiei, ori cel putin un portofoliu de imagini cu care sa abordezi alte publicatii. Si aici insa trebuie atentie! Aceste internship-uri se realizeaza deobicei pe baza de contracte, si trebuie acordata atentie tratari drepturilor de autor. In tara eu nu cunosc sa existe astfel de relatii, si de cele mai multe ori aud de formula exprimata mai sus, in care "cumparatorii" de fotografie pur si simplu solicita imagini, fara nici o jena si apreciere pt. munca autorilor, pretextind scuze de genul "nu avem buget pt. fotografie, dar publicarea in revista noastra va va aduce nu stiu ce recunoastere", in schimb cheltuind mii de $ in alte scopuri. Astfel de relatii trebuie evitate in orice situatie!

Si acum un pic despre cealalta intrebare: cum poti sa fii publicat intr-o revista?
Aici e mai simplu de raspuns, dar trebuie sa te gindesti in primul rind "de ce vreau sa fiu publicat?". Orice fotograf amator, ajuns la un oarece nivel de experienta, doreste sa fie "publicat". O publicare, ori expunere, poate fi o simpla publicare a unei imagini gratuit pe un site de genul badorgood, la unele concursuri de fotografie practicate de unele reviste ori firme, pina la publicarea cu caracter editorial intr-o revista sau ziar, catalog, salon ori expozitie de fotografie, etc.

Vorbind numai de publicarea in media traditionala cu scopul de a intra intr-o relatie profesionala, sigur ca cerintele sunt mai mari. In primul rind orice publicatie serioasa are anumite cerinte tehnice si calitative care trebuie sa fie cunoscute de fotograf. Asta se poate afla relativ usor intrand in contact cu publicatia respectiva. Pentru a reduce timpul pierdut cu aceste necesitati initiale, fotografii ar trebui sa studieze in amanuntime publicatia respectiva, ce gen de imagine publica [nu o sa trimiti imagini macro cu gandaci la o revista de moda de exemplu], cine este persoana de contact care primeste si editeaza imaginea, daca publicatia are un anumit proces de acceptare a imaginilor de la colaboratori ocazionali [de ex. unele publicatii accepta numai portofolii tiparite, altele accepta poate si CDuri, etc.], daca se prefera imagini insotite de text [si deobicei un reportaj, ori un articol pe o tema data este mult mai interesant pentru o publicatie, decat un teanc de imagini disparate], etc. Deci trebuie cunoscut in primul rand foarte bine specificul revistei si necesitatile ei de imagine. Cunoasterea acestor parametri va duce implicit la o abordare profesionala din partea fotografilor si va ridica gradul de respect pe care il vor primi din partea publicatiilor. Publicatiile si cei care se ocupa de procurarea de imagini, traiesc intr-un ritm feroce, cu deadline-uri de pe o zi pe alta [ca la ziare], si nu au timp de pierdut cu "amatorii" care incearca si ei marea cu degetul! Cu cat acest prim contact se realizeaza la un nivel cit mai profesional, cu atat si sansele de publicare cresc. Dar asta nu elimina in mod sigur calitatea imaginilor si profilul lor care trebuie sa le faca dezirabile pentru publicatia respectiva.

Si nu in ultimul raind trebuie sa mentionez o oarece doza de acceptare a refuzurilor din partea cumparatorilor de fotografie. Nu intotdeauna acestea refuza pe motivul de lipsa de calitate, ci pur si simplu din lipsa imediata de nevoie pentru imaginile respective. Uneori editorii de imagini pastreaza portofolii, ori informatii de contact pentru unii potentiali colaboratori, pe care le vor folosi ulterior. Se creeaza cateodata banci de imagini si liste de potentiali colaboratori. Dar si fotograful trebuie sa insiste! Fotografii independenti care lucreaza contractual cu diverse publicatii, trimit periodic portofolii si imagini de reclama [pliante, brosuri, etc.], atunci cand au ceva nou de aratat, ori pur si simplu speculeaza anumite momente. Dupa un prim contact si trimiterea unor imagini spre evaluare, fotografii trebuie sa ceara informatii privind stadiul evaluarii, sa aiba un feedback chiar si in cazul respingerii unor lucrari, si pe baza carora sa-si ajusteze poate modul de abordare viitor. Orice fotograf trebuie sa fie constient ca volumul de imagine existent este imens la ora asta, si competitia acerba in obtinerea unor colaborari care se platesc. De aici necesitatea de a insista permanent si nu numai intr-o singura directie de publicare, dar poate in diverse domenii ori specialitati. Odata ce fotograful incepe sa fie publicat, ii creste si prestigiul [deci faci o investitie in timp si bani dar cu mult mai mari sanse de succes ulterior decit "oferta" unor publicatii dubioase care cer imagini gratis], capata mai multa experienta profesionala, implicit cresc sansele de a colabora si cu alte publicatii din ce in ce mai importante.

In clar contrast cu "modelul" anterior de oferta/cerere de imagini gratuit, in aceasta situatie toti cei implicati au de castigat: fotografii pot fi remunerati corespunzator pentru munca lor, iar publicistii vor avea imagini de calitate superioara.

PS - modelul descris mai sus privind relatiile intre consumatorii de imagine si fotografi este unul practicat in mod curent in orice tara dezvoltata. S-ar putea ca in conditiile locale, unele aspecte sa fie altfel abordate [de ex. prezentarea de portofolii], dar orice fotograf cu aspiratii de a ajunge odata profesionist, trebuie sa se educe continuu, nu numai in domeniul fotografic propriu-zis, dar si al relatiilor cu potentiali clienti ori persoane care se ocupa de recrutarea de personal.


Ara G.
Martie 2005.

Bookmark and Share

Comentarii:

Marius Sabo - 16 May 2005, ora 00:28
O descriere cat se poate de comprehensiva a ceea ce inseamna contract, marketing si impunere pe piata fotografica. Multumim.

martie marius eugen - 07 Sep 2006, ora 15:56
Caut de cateva zile sa gasesc in craiova un loc de munca si nu gasesc daca cineva ma poate ajuta voi fi recunoscator si ii multumesc mult

Simona Polhac - 21 Jul 2008, ora 18:52
m-ar interesa cam care ar fi sumele pt copyright-la nivel amator. Multumesc

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Canon 2 »
   de csr
   azi, la ora 15:23
Adobe CC »
   de Avram
   ieri, la ora 19:51
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Dorian
   acum 5 zile, la ora 12:29
Nuduri - Mircea
Marinescu »

   de Mircea Marine
   acum 9 zile, la ora 11:38
Canon 7D Mark II »
   de Vlad Soare
   acum 10 zile, la ora 13:37

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127160 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate